~ Când îmi vorbești în șoapte, mă rătăcesc prin vise ~

Când mă săruți pe gleznă, mă trec mii de fiori 
Când îmi vorbești în șoapte, mă rătăcesc prin vise 
Tu mă cuprinzi în brațe, cu mine-ncepi sa zbori 
Spre zări ce unora, le sunt tot interzise.

Îmbrățișăm păcatul, din el ne înfruptăm
-Și nu ne pasă, de legea omenească-
Avem numai o viață, cât să așteptăm?
Cine-a văzut iubiți, iubire să cerșească?

În noi s-arunce piatră, acei ce n-au iubit
Și n-au simțit vreodată, cum cerul se despică.
Cuprinde-mă în brațe, ce mult mi te-am dorit...
Cu tine-nfrunt azi lumea, de lume nu mi-e frică.

Sărută-mi gura arsă, iubește-mă în noapte
Să fiu din nou a ta, trecând de legea firii.
Vreau să te simt din nou, cu tine doar se poate...
Să zbor în lumi din care, iau apa nemuririi.

Să fiu eu Magdalena, ori Ana cea zidită...
De ce va crede lumea, știi bine că nu-mi pasă!
Când sunt la pieptul tău, mă simt cea mai iubită
Și dintre muritoare, mă simt cea mai frumoasă!

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
04:10:2014