~ Când îmi vorbești în șoapte, mă rătăcesc prin vise ~

Când mă săruți pe gleznă, mă trec mii de fiori 
Când îmi vorbești în șoapte, mă rătăcesc prin vise 
Tu mă cuprinzi în brațe, cu mine-ncepi sa zbori 
Spre zări ce unora, le sunt tot interzise.

Îmbrățișăm păcatul, din el ne înfruptăm
-Și nu ne pasă, de legea omenească-
Avem numai o viață, cât să așteptăm?
Cine-a văzut iubiți, iubire să cerșească?

În noi s-arunce piatră, acei ce n-au iubit
Și n-au simțit vreodată, cum cerul se despică.
Cuprinde-mă în brațe, ce mult mi te-am dorit...
Cu tine-nfrunt azi lumea, de lume nu mi-e frică.

Sărută-mi gura arsă, iubește-mă în noapte
Să fiu din nou a ta, trecând de legea firii.
Vreau să te simt din nou, cu tine doar se poate...
Să zbor în lumi din care, iau apa nemuririi.

Să fiu eu Magdalena, ori Ana cea zidită...
De ce va crede lumea, știi bine că nu-mi pasă!
Când sunt la pieptul tău, mă simt cea mai iubită
Și dintre muritoare, mă simt cea mai frumoasă!

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
04:10:2014

~ M-aș pierde-n ochii tăi, o veșnicie ~

M-aș pierde-n ochii tăi, o veșnicie 
Și inc-un infinit, iubite, dragul meu. 
Iubirea ne-o purtăm, mereu în tăinicie 
Dragostea ne-o ducem, înspre apogeu. 

Că inima din piept, îmi bate pentru tine...
Tu știi deja, că viața mea, ești tu.
Ochii, de nu-ți zăresc, trăiesc doar în suspine
Și-n tâmpla mea iubite, dansează tunetu'

Și Cerul se despică, cad norii pe pământ
Când glasul nu-ți aud, măcar un ceas.
Tânjesc ca să aud, din buze-ți, un cuvânt
Mi-e pansament la rană, iubite, al tău glas.

Hai să te pierzi cu mine, în noaptea de cleștar
Când stelele străjere, ne cântă la ureche.
Să aruncăm în hău, ce-i trist și ce-i amar
Tu ești iubirea mea, eu sunt a ta pereche.

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
30:09:2014

~ În câte nopți iubirea mea.... ~

Se-mbată noaptea cu suspine
Din cer plouă cu stropi de-arginți
Aș vrea să fii din nou cu mine
Dar nu mai vreau ca să mă minți! 

Plânge văzduhul și... te cheamă!
-Și eu te chem, la pieptul meu-
Iubirea noastră, se destrăma?
Azi dorul tău, mi-e mult prea greu!

În câte nopți iubirea mea....
Te-am învelit cu mii de șoapte?
Mi-ai fost pe cer o mândră stea...
Că știam că altfel nu se poate!

Îmi ești și cer, dar și pământ...
Cum ești și suferința toată!
Și lucrul care-l am mai sfânt...
De ce azi sunt abandonată?

Spuneai că pentru mine mori
-Și te renaști, a doua oară-
Azi nu-mi răspunzi nici la scrisori
-Din viață ta, m-ai dat afară-

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
22:08:2014

~ De azi îți sunt povară, mă iartă drag copil ~

De azi îți sunt povară, mă iartă drag copil 
Sunt un bătrân bolnav, cu sufletul umil 
Uit atât de multe, sunt speriat de viață 
Dar vreau ca să te știu, cu zâmbetul pe față.

Te-am legănat pe brațe, când te durea ceva
Doar eu cu mama ta, nimeni altcineva.
Azi brațul meu bătrân, îmi tremură într-una
Și timpul m-a uscat, băiatul meu, ca pruna.

Când tu erai copil, și ne-ntrebai mereu...
La toate-ți răspundeam, nu ne era prea greu.
Cu mintea mea uitucă, pun întrebări prea multe
Dar sunt nevinovate, nu vor să te insulte.

Nu mă certa copile, de vărs supa pe mine
Când tu erai copil, eu nu țipam la tine.
Așa e legea firii, omu' spre bătrânețe...
Precum copilul mic, din nou 'tre să învețe.

Îndură-te de mine, deși îți sunt povară
Bătrânețea, știi? Atât mi-e de amară!
Mai stau un timp cu tine, dar la un asfințit
Se va găta amarul, mi-e viața pe sfârșit!

Eu voi pleca copile, să fiu cu a ta mamă
O tot aud într-una, pe nume cum mă cheamă!
N-am să-ți mai fiu povară, mă iartă de ți-am fost
În inimă la tine, căutat-am adăpost!

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
04:09:2014

~ Când din cer cade o stea ~

Câte stele are cerul, ai mei ochi, lacrimi au curs 
Te-am căutat, mereu prin ele, fiind iubita mea, distrus!
Sărutam și urma care, pașii tăi, au amprentato 
Clipa'n care ai plecat, din suflet, am blestemato!

Au căzut atâtea stele și în locul lor, sunt alte'
Dar nu pot să le ating, orcat de mult m-aș răzbate.
Te-aș cuprinde inc-o dată, draga mea, la pieptul meu
Că azi dorul ce ți-l port, mă poartă spre apogeu!

Cum dispar în zori de zi, stelele din cer, cu mia...
Le pivesc, încep să plâng, și m-apucă nebunia!
La fel te-am privit pe tine, mi-ai zâmbit și ai plecat
Am rămas plângând în urmă, unde tu m-ai aruncat!

Când din cer cade o stea, o privesc și-mi pun dorința
Ea nimic nu simte, steaua...eu port toată suferința!
Au căzut atâtea stele, luând dorințele cu ele...
Dar nici una n-a putut, de tristețe să mă spele!

Singur stau în trista-mi noapte, și cu ochii-s tot pe cer
Poate cade-o altă steauă, o dorință-i...tot ce sper!
Vreau din nou să te privesc și la piept să mi te strâng
Lacrimi, doruri și iubire, draga mea, în mine plâng!

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
18:08:2014

~ În câte nopți iubirea mea.... ~

Se-mbată noaptea cu suspine 
Din cer plouă cu stropi de-arginți 
Aș vrea să fii din nou cu mine 
Dar nu mai vreau ca să mă minți! 

Plânge văzduhul și... te cheamă!
-Și eu te chem, la pieptul meu-
Iubirea noastră, se destrăma?
Azi dorul tău, mi-e mult prea greu!

În câte nopți iubirea mea....
Te-am învelit cu mii de șoapte?
Mi-ai fost pe cer o mândră stea...
Că știam că altfel nu se poate!

Îmi ești și cer, dar și pământ...
Cum ești și suferința toată!
Și lucrul care-l am mai sfânt...
De ce azi sunt abandonată?

Spuneai că pentru mine mori
-Și te renaști, a doua oară-
Azi nu-mi răspunzi nici la scrisori
-Din viață ta, m-ai dat afară-

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
22:08:2014

~ De ce minți că m-ai uitat? ~

De ce fugi de amintirea, care încă ne mai leagă, 
De ce minți că m-ai uitat, când și azi, încă-ți sunt dragă? 
Știu că încă mă iubești, încă te gândești la mine... 
Și în nopțile ce-ți dor, ți-ai dori să fiu cu tine!

Să nu rupi tu firul care, dragostea ne-o ține strâns...
Nu uita iubite dragă, că și ochii mei au plâns!
Chiar de azi noi nu mai suntem 'impreuna'... ne iubim!
Și nu trece vreo secundă, în care nu ne dorim!

Am lăsat să cearnă timpul, peste noi cu fulgi de foc
Să ne fim așa departe, să nu fim noi la un loc.
Dar nici focul, cum nici timpul, din suflet nu-mi te va lua
Chiar de-nchid ochii și mor, tu rămâi iubirea mea!

Te-ntreb acum de încă simți, sărutarea mea fugară
Eu aud încă și-acum, trenul cum suna în gară.
A trecut amar de vreme, și-am trăit din nostalgie
Însă dragostea ce-ți port, nu piere, e pe vecie!

Azi nu ne vorbim deloc, ne purtăm ca doi străini
Și cărarea dintre noi, presărată-i doar cu spini.
Eu aș alerga spre tine, și desculță dragul meu
Orice-aș face și știi bine, pentru tine, nu mie greu!

Dar n-am să forțez eu soarta, nu e scris să fii al meu
Însă cum să te uit oare? Spune-mi tu, e foarte greu!
Îmi plâng ochii în neștire, rău mă doare sufletul...
Și prin viață îmi tot trece, doar ploaia și tunetul!

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══JMF═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Autor:Jurca Marinela Florina.
31:08:2014